Soferul de la RAT, chelul şi baba acrobată

Urmează o scenă din peisajul cotidian. Trafic aglomerat, specific orelor de vârf, claxoane, vorbe de duh, mesaje transmise cu degetul mijlociu... Deci nimic anormal... Un autobuz RAT execută un viraj violent la dreapta, pasagerii execută o mişcare neregulată în grup spre stânga, un ochelarist ce seamănă cu mine se lipeşte schimonosindu-se cu mutra de geamul nespălat, o tanti mai în vârstă care nu a mai prins loc pe scaun face o jumătate de piruetă cu dublu tulup şi aterizare cu capul în taxatorul de bilete. Autobuzul taie două benzi, şoferul nu are nici o treabă cu oglinzile retrovizoare, îi ia faţa (la figurat) unui chelios care conducea un Golf tunat, ăsta vine în paralel cu autobuzul şi îi transmite ceva pe cale bucală domnului cu pulover de lână şi bască ce învârte de covrigul uriaş. Nea şoferul de la RAT face o schemă cu măgăoaia plină de cetăţeni şi se dă la Golful tunat, ca şi cum ar vrea să se urce pe el, iar lumea face aceleaşi mişcări descrise mai sus, dar în cealaltă direcţie. Excepţie face doamna în vârstă, care ratează de data asta aterizarea cu capul în taxator, însă prinde totuşi un cot în ochi de la un alt cetăţean. Chelul face o eschivă şi mai derutează câţiva participanţi la trafic. Hopa, vine semaforul. E roşu în toate direcţiile. Roşie e şi chelia posesorului de Golf, care se dă jos din maşină şi se îndreaptă spre uşa din faţă a autobuzului. Bate civilizat cu pumnul în geam. Şoferul cu bască, aparent politicos, deschide. Urmează o serie de mesaje transmise de către chel familiei domnului de la RAT. Nu ratează pe nimeni, ba chiar îi spune ceva şi de cei plecaţi dintre noi. Cred că la mama şoferului ţine cel mai mult, pentru că ei îi sunt adresate cele mai multe mesaje. Printre cuvintele pline de sentimente profunde ce se revarsă din gura chelului cu un debit precum cel al Dunării la Porţile de Fier îşi face loc un scuipat cam cât o balegă de viţel, care îşi ratează însă ţinta şi se împrăştie în mai multe direcţii. O parte atârnă de cozorocul băştii domnului şofer, în timp ce doamna în vârstă pe care deja o cunoaşteţi se şterge tacticos pe obraz cu mâneca de la palton. Impresionat de acest gest, şoferul de la RAT dă cu basca de bord, flegma sare pe parbriz, omul pune mâna pe un levier aşezat strategic lângă scaun şi, cu burta revărsându-i-se peste cureaua de vinilin porneşte să-i arate puţină recunoştinţă chelului. Între timp, semaforul se face verde pentru direcţia înainte, iar un cor de claxoane porneşte instantaneu. Plin de curaj, chelul se dă câţiva paşi înapoi, sare în maşină şi calcă acceleraţia, nu înainte de a mai transmite ceva mamei şoferului de autobuz. Mânuitorul de levier se întoarce tacticos în cabină, îşi pune unealta la loc şi basca pe cap.
Atenţie, se închid uşile! Urmează un alt viraj, la stânga, cu răstogolire pe partea draptă! Doamna în vârstă îşi face o cruce, se prinde cu ambele mâini de o bară şi închide ochii...